Ateii nu simt nevoia sa aduca ofrande nimanui’ Tuesday, Jun 2 2009 

“Mihai-G [utilizator] i-a raspuns lui moroes Exista foarte multe comentarii pro-ateiste aici pentru ca ateii sunt o minoritate ascunsa si dispretuita in tara asta. Cuvantul ateu pentru foarte multi oameni din tara asta e totuna cu imoral, ciudat, pagan, satanist si mai stiu eu ce alte lucruri. Oamenii reactioneaza pentru ca religia si modul ei de manifestare in viata publica romaneasca sufoca, reactioneaza pentru ca statul se contopeste cu biserica si politicienii din populism nu respecta separatie dintre biserica si stat. Internetul este un debuseu si un mod de a se face auziti. Dar e interesant ca tocmai tu, un crestin, ii acuzi pe atei de exhibitionism. Ei bine, cei mai multi atei nu participa nu se intalnesc in fiecare duminica dimineata sa faca diverse ritualuri si nu participa la reuniuni cu lumanari pe timp de noapte. Ateii nu bat clopote mari, nu difuzeaza ‘muzica atee’ sa auda tot orasul, nu cer bani pentru a ridica cele mai masive cladiri din sate/orase si nu ii imbraca pe cei mai importanti dintre ei in straie sclipicioase aurite. Ateii nu viziteaza oamenii acasa pentru a-i stropi cu apa si nu simt nevoia sa aprinda rasini exotice atunci cand se intalnesc. Ateii nu isi pun simboluri la intersectia de drumuri si nu au pretentia sa fie prezenti si sa isi dea binecuvantarea la orice inaugurare de institutie sau obiectiv important. Si as putea continua mult si bine. E interesant ca ai observat exhibitionismul ateilor din cateva mesaje de sub un articol de pe una din milioanele de pagini de pe net dar nu ai observat exhibitionismul crestin continuu de care vorbesc mai sus [..]Daca ateismul e o religie, atunci sanatatea este o boala si chelia este o culoare a parului, iar ignoranta si bigotismul sunt forme de ratiune”(Luni, 1 iunie 2009, 21:45).

Advertisements

Sfarsitul orelor Tuesday, Jun 2 2009 

“As vrea, in acest moment al povestirii, sa lamuresc un echivoc prezicand ca sentimentul meru despre singuratate nu a cochetat niciodata cu mizerabilismul postmodern asociat deseori cu moartea. Aceasta conditie nu reprezenta, dupa parerea mea, o stare durereroasa caci ma adusese adesea in situatia de a fi mai putin distant fata de suferintele celorlalti. Puteam foarte bine sa raman in camera mea pana la moarte, dar, in masura posibilului, evitasem intotdeauna acest mod de a gandi negativ si pornit din esecuri, din zadarnicie si disperare. Uneori mi se intampla sa cedez, sa-mi imaginez o existenta solitara la varsta adulta, mese luate de pe o tava in fata televizorului intr-o sufragerie in care duhneste a sosete murdare si a carpe imbibate cu sperma si intarite. Dar inca mai voiam sa vorbesc cu oamenii” (Christophe Dufosse, 2002,  Sfarsitul orelor).

Relatie de 8 mm, dublu click Monday, Jun 1 2009 

Scena in He’s just not that  into you – Janine Gunders (Jennifer Connelly) are de ales intre parchet masiv si parchet laminat pentru noua casa in care se va muta cu sotul ei.  Decizie banala aparent, insa comparatia pe care o face este excelenta – parchetul laminat, doar o imitatie estetica a celui masiv este ca o relatie intre doi oameni lipsita de esenta si de trainicie.  Parchetul laminat reprezinta decizia de a alege ceva temporar, care sa arate bine la exterior, dar care despre care stii ca nu va rezista mult.

Cine ar putea spune daca nu cumva mobilierul pe care il alegem nu  reflecta cumva  modul in care ne comportam in relatiile noastre? Care sunt implicatiile pe care facilitatea de a beneficia de un mobilier ieftin, usor de transportat, de montat, aruncat si schimbat le are?

Ne  mutam cu chirie, ne cumparam mobilier, ne schimbam din nou locuinta, plimbam mobilierul dupa noi si il  mai schimbam inca o data si in tot procesul asta incepem sa apreciem mobilierul usor, care nu ne incurca, care nu ne trage in urma si nici nu ne ancoreaza in timp.

O legatura exista si a existat dintotdeauna intre casa in care locuim si relatia pe care o avem. Nu degeaba, unii se refera la casnicie ca fiind casa – casa de piatra (casnicie solida), a da din casa,  amanta le-a spart casa etc. Asadar, oamenilor le place sa identifice casnicia pe care o au cu locuinta in care traiesc. De aceea Janine uraste parchetul laminat, pentru ca stie ce semnificatie are si, poate, ce influenta poate avea asupra casniciei ei. Relatia pe care personajul o are are neaparata nevoie de parchet masiv, nu isi permite sa se mai joace cu suprafetele superficiale.

Turn on, tune in, drop out Tuesday, May 13 2008 

“Turn on, tune in, drop out” is a counterculture phrase coined by Timothy Leary in the 1960s.

The phrase came to him in the shower one day after Marshall McLuhan suggested to Leary that he come up with “something snappy” to promote the benefits of LSD. It is an excerpt from a prepared speech he delivered at the opening of a press conference in New York City on September 19, 1966. This phrase urged people to initiate cultural changes through the use of psychedelics and by detaching themselves from the existing conventions and hierarchies in society. The phrase was derided by more conservative critics.

The phrase is derived from this part of Leary’s speech: “Like every great religion of the past we seek to find the divinity within and to express this revelation in a life of glorification and the worship of God. These ancient goals we define in the metaphor of the present — turn on, tune in, drop out.”

Leary later explained in his 1983 autobiography Flashbacks:

“‘Turn on’ meant go within to activate your neural and genetic equipment. Become sensitive to the many and various levels of consciousness and the specific triggers that engage them. Drugs were one way to accomplish this end. ‘Tune in’ meant interact harmoniously with the world around you – externalize, materialize, express your new internal perspectives. Drop out suggested an elective, selective, graceful process of detachment from involuntary or unconscious commitments. ‘Drop Out’ meant self-reliance, a discovery of one’s singularity, a commitment to mobility, choice, and change. Unhappily my explanations of this sequence of personal development were often misinterpreted to mean ‘Get stoned and abandon all constructive activity.

Source: Wikipedia